Familia

Când a fost ales principe al României, Carol nu era căsătorit și, conform constituției române, aprobată de el însuși, nu avea voie să se căsătorească cu o femeie de origine română. În 1869, principele a inițiat o călătorie în Europa și mai ales în Germania, pentru a-și găsi o mireasă. A întâlnit-o pe Elisabeta, principesă de Wied, pe care a văzut-o „harnică, iubitoare de oameni, cultă și talentată”. După o convorbire care nu a ținut mai mult de o oră, prințul a cerut-o de soție și în aceeași zi s-a întors ca logodnic al ei. În final, s-a căsătorit cu Elisabeta de Neuwied la 3 noiembrie 1869.

Mariajul lor a fost unul dintre cele mai puțin potrivite, el fiind un bărbat rece și calculat, iar ea o visătoare notorie. Au avut doar un copil, principesa Maria, născută pe 27 august 1871 și decedată pe 28 martie 1874. Maria era alintată de parinți cu numele de „Itty”. La Palatul Elisabeta se gaseste o piesă de mobilier, sculptată în stilul românesc al anilor 1880, care adăpostește chipul în ghips al micuței principese. Se spune că, înainte de a muri, Itty i-a spus Reginei: „Mamă, aș vrea să călaresc odată pe o stea”.Aceasta a dus la o înstrăinare a celor doi membri ai cuplului regal, Elisabeta nereușind să-și revină complet din trauma pierderii unicului copil.

Lipsa de urmași a cuplului regal al României a făcut ca Prințul Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen, fratele lui Carol, să devină următorul succesor la tronul României. În octombrie 1880, Leopold renunță la tronul țării în favoarea lui Wilhelm, fiul său cel mai mare. Acesta, la rândul său, în 1888 renunță la tronul României în favoarea fratelui său mai tânăr, Ferdinand, care va deveni principe de România, moștenitor al tronului și mai apoi rege al României în ziua de 10 octombrie 1914, la moartea unchiului său, Carol I, domnind până la moartea sa, survenită la 27 iulie 1927. Soția lui Carol, Elisabeta a încercat să-l influențeze pe prinț ca să se căsătorească cu Elena Văcărescu. Conform constituției române, însă, nu avea voie să ia de soție o româncă. Pentru a clarifica incidentul, Elena a fost exilată pentru 2 ani, până când Ferdinand a luat-o de soție pe Maria.

 

Prima Regină a României a fost o protectoare a artelor și a celor defavorizați, sprijinind tinerele talente și instituțiile de binefacere. S-a remarcat ca pictoriță și scriitoare, sub pseudonimul „Carmen-Sylva”, scrierile ei însumând peste 50 de volume. A fost membră a Academiei Române și a Academiei Franceze. A contribuit la promovarea culturii române în Europa și a Romantismului european în România. Cu bunătate și discreție, s-a dedicat activităților de binefacere și a ajutat numeroase instituții caritabile.

                                                                                                            

Spre sfârșitul vieții lor, Carol și Elisabeta au reușit să găsească o modalitate de a se înțelege reciproc și au fost descriși ca fiind buni prieteni, deși regina considera, de manieră evident naivă, ca o formă republicană de guvernare, îndepărtând regii și împărații de la putere, ar scuti națiunile de indolența și corupția conductorilor. La 18 februarie 1916, Regina Elisabeta a murit, la București. A fost înmormântată alături de Carol I, la Curtea de Argeș.